Fată înșelăciune fotografie

Avansuri în oftalmologie în tratamentul leucomului cornean, Test de vedere cu numere

Gndirea deficientului mintal sever imbecil are cteva trsturi distincte. Imbecilii pot ajunge la nivelul neointelectului, care le permite folosirea experienei anterioare n vederea adaptrii la o nou situaie, ns au o gndire fragmentar, labil, lipsit de funcia de elaborare i generalizare, fiind incapabili de a vedea ansamblul, de a se ridica la noiunea general.

Imbecilul poate utiliza conceptele ca principiu de clasificare, dei este incapabil s le verbalizeze. Pe fondul inexistenei relaiilor psihice, activitatea sa se reduce la viaa avansuri în oftalmologie în tratamentul leucomului cornean vegetativ, ntre gesturi i senzaii dezvoltndu-se o activitate circular, nsoit de activitatea n echo reproducerea imediat a gestului sau a sunetului.

Uploaded by

Tabel cu deficiențe de vedere sunt o alt trstur definitorie a gndirii idiotului. Imaginaia la toate formele de nedezvoltare cognitiv este srac, neproductiv, intensitatea ei fiind invers proporional cu gradul de gravitate a handicapului, mergnd pn la absena ei.

La toate formele de avansuri în oftalmologie în tratamentul leucomului cornean mintal apar frecvent tulburri ale imaginaiei, sub forma minciunii i a confabulaiei. Minciuna, sub forma ei patologic mitomaniese prezint n trei variante: mitomanie vanitoas, malign i pervers, fiind ntlnit la tipurile de deficien mintal situate la limita superioar. Confabulaia delirul de imaginaie Dupr sau delirul de confabulare Neisser reprezint o trire a unor stri aparinnd fanteziei subiectului, cu convingerea subiectiv a acestuia c ele sunt reale i caracterizeaz debilul vanitos, care, fiind lipsit de judecat i de spirit autentic, se hazardeaz n afirmaii puerile, extravagante cu scopul de a atrage atenia celorlali asupra sa.

Memoria n formele uoare i medii ale deficienei mintale este considerat ca avnd funcie compensatorie, suplinind insuficienta dezvoltare a proceselor cognitive superioare. La deficientul mintal, capacitatea de reinere este relativ mare, bazat fiind ns pe o memorare mecanic, lipsit de suplee i fr posibilitatea de utilizare a datelor stocate n situaii noi.

Tratamentul cu glaucom și prevenirea remediilor populare

Exist cazuri rare de dezvoltare monstruoas, hipermnezic aa-numiii calculatori de calendare, sau hipermnezie de dicionar, cri de telefon.

La idioi, memoria este aproape inexistent, viziunea este neclară imposibil i forma mecanic a acesteia. Lipsa memoriei n acest caz este evideniat de nerecunoaterea obiectelor sau a persoanelor din jur de ctre idiot. O caracteristic aparte a deficienilor mintal este penuria informaiilor reinute de acetia comparativ cu normalii, reducere cantitativ explicat prin degradarea calitativ a celulei nervoase i prin funcionalitatea redus a integrrii la nivelul celor trei tipuri de memorie memorie senzorial, MSD, MLD.

O alt particularitate a memoriei la deficienii mintal este slaba fidelitate n evocarea informaiilor lipsa de precizie, introducerea de elemente strine, omiterea de detalii etc. Totui, memoria este unul dintre procesele psihice mai uor educabile n acest handicap i, deci, ea poate fi utilizat compensator n cazul deficienilor mintal n procesul de recuperare a acestora.

Atenia deficientului mintal difer de cea a normalului nu att sub aspectul performanelor, ct prin modalitatea organizrii. Punescu analiza atenia ca rezultat al organizrii sistemului neuro-vegetativ i distingea dou trsturi eseniale ale acesteia: capacitatea sistemului de filtrare a mesajului i starea afectogen motivaional. Prima este alterat la deficientul mintal printr-un element intrisec structura morfofuncional i printr-o organizare aleatorie, ntruct exist o puternic influen afectogen n orientarea setului operaional.

Atenia se manifest avansuri în oftalmologie în tratamentul leucomului cornean n funcie de gravitatea deficienei. Debilul mintal se caracterizeaz printr-o atenie sporit, lipsit de tenacitate, forma voluntar fiind instabil i cu aparen de normalitate, fiind evidente tulburri cantitative ale ateniei precum i incapacitatea de concentrare a ateniei sub forma fenomenelor de neatenie, inerie, de indiferen sau fals uitare.

Imbecilul prezint fenomene de hipoproxie, care la idiot se transform n aprosexie. Chiar n condiiile unei atenii spontane, acetia nu sunt capabili de perseveren, neputnd urmri obiectele care se deplaseaz n faa lor. Aceast stare i conduce la izolare, absen total i nimic nu-i poate sustrage din aceast autoizolare.

Inactivitatea global a acestora poate fi ntrerupt uneori de accente de impulsivitate violent sau de crize de tip coleric.

avansuri în oftalmologie în tratamentul leucomului cornean gimnastica hiperopie

Se poate vorbi despre apariia ntrziat a vorbirii i despre dificultile pe care le ntmpin copilul cu deficien mintal n folosirea propoziiilor. Dezvoltarea ntrziat a limbajului privete toate aspectele sale: fonetic, lexical, semantic, gramatical i din vedere online dup sine frecvena mare a tulburrilor limbajului la aceast categorie de deficien.

Tulburrile limbajului la deficientul mintal generate de lezarea sau de inhibiia nivelurilor de organizare a limbajului periferic instrumental, cortical i gnozic de recunoatere auditiv i vizual sunt: sindromul de nedezvoltare a vorbirii cu formele: alalia, audimutitatea etc. Primele trei categorii dintre tulburrile menionate anterior apar avansuri în oftalmologie în tratamentul leucomului cornean n comportamentul de comunicare a copilului, n timp ce ultima categorie se manifest disimulat.

Cele mai frecvente manifestri ale tulburrilor limbajului pe fondul deficienei mintale sunt cele de tipul dislaliei, disgrafiei i dislexiei. Dislalia deficientului mintal, dei seamn simptomatologic cu cea a copilului normal, se deosebete prin faptul c etiopatogenia dislaliei primului este structural, consecutiv unei modificri neurofiziologice, afectnd att momentul apariiei limbajului ct i evoluia lui.

Cercetrile arat c decalajul n apariia limbajului ntre copilul normal i cel cu deficien mintal este de 3 6 ani, n funcie de gravitatea deficienei.

avansuri în oftalmologie în tratamentul leucomului cornean cel mai bun mijloc pentru acuitatea vizuală

Dup Weber, n formele foarte severe idioieprimul cuvnt apare la 54 luni i propoziia la luni, n formele severe imbecilitate primul cuvnt este rostit la 43 luni i propoziia la 93 luni, iar n formele uoare debilitate la 34 luni, respectiv 89 luni. Privind evoluia limbajului la deficientul mintal i acest proces este mult perturbat nu numai ca durat ci i ca organizare i structurare. Rareori la deficientul mintal de vrst colar se ntlnete o dislalie simpl monomorffrecvent depistndu-se forme polimorfe, alturi de fenomene dizartrice i de audimutitate.

Deosebirea dintre copilul normal i cel cu deficien mintal se refer i la procesul fonetizrii.

A prinde un obiect în mână spre a-l ține și a se servi de el sau spre a-l pune în altă parte. A lua pasărea din zbor, se spune despre un vânător foarte iscusit, bun ochitor. A-și lua seama sau intranz. A nu-și lua ochii de la sau de pe

Dac n cazul primului toate procesele nvrii limbii au loc pn la 3 4 ani, la cel de-al doilea aceste faze debuteaz cu 2 5 ani mai trziu, dezvoltarea acestor microprocese ale nvrii limbii avnd loc fr suport ideativ. Multe cercetri arat c deficientul mintal ntmpin serioase dificulti n reprezentarea realitii prin simboluri i semnificaii i n nelegerea acestuia. Procesul de esenializare conceptualizare este n cazul acestui handicap foarte diminuat i neorganizat, aadar cuvntul nu capt valene operaionale nici n planul cunoaterii, nici n cel al dirijrii comportamentului de nvare colar i social.

Limbajul copilului deficient mintal are puternice accente de infantilism, care apar pe fondul imaturitii verbale. Disoperaionalitatea limbajului deficientului mintal se evideniaz mai pregnant n tulburarea denumit agramatism, constnd n erori de utilizare a cuvintelor dup regulile sintaxei gramaticale.

Adresa centrului de corectare a vederii de contact

Aceast tulburare se manifest att n limbajul oral, ct i n cel scris pe avansuri în oftalmologie în tratamentul leucomului cornean existenei unei organizrii afazoide. Cel mai frapant fenomen este cel de discrepan ntre capacitatea de normalizare i cea de definire a prilor de vorbire, urmat de cea a disabilitilor n analiz, n discriminare, transformare i operarea sa. La handicapaii mintal, decalajul ntre dezvoltarea limbajului i celelalte funcii psihice este foarte evident, din cauza faptului c posibilitile de nelegere i de ideaie rmn limitate, n timp ce capacitatea de exprimare nregistreaz progrese.

Handicapaii mintal au totui posibilitatea de a-i nsui unele formule stereotipe pe care le utilizeaz n conversaii simple.

avansuri în oftalmologie în tratamentul leucomului cornean opinii despre restaurarea vederii

Chiar dac expresiile lingvistice de argou 17 le nva fr eforturi, comunicarea acestor deficieni nu se desfoar dup o logic anume. Alte deficiene ale limbajului asociate handicapului mintal sunt: tulburri ale vocii slbire a acesteiacaracter neinteligibil al vorbirii articular defectuoasdebit, intensitate i timbru dezagreabile. Din punctul de vedere al afectivitii, structurile specifice deficientului mintal sunt specifice psihopatologiei marginale, fiind uor de depistat fenomene de emotivitate crescut, de puerilism i infantilism afectiv, sentimente de inferioritate i anxietate accentuate, caracterul exploziv i haotic al reaciilor n avansuri în oftalmologie în tratamentul leucomului cornean afectiv, controlul limitat al acestora.

Afectivitatea debilului mintal se caracterizeaz printr-o mare labilitate, irascibilitate, explozii afective.

Hei pipi pentru ochi de cataractă

Deficitul de autonomie afectiv este marcat de nevoia evident a debilului de dependen, de protecie. Este prezent, de asemenea, i situaia de blocaj afectiv, pe fondul unei frustrri afective de ordin familial sau colar care conduce la diminuarea, incapacitatea sau vedere turmerică dinamismului de a reaciona la stimuli restabilirea vederii în chazn, n mod normal, trebuie s declaneze aciunea.

La nivelul idioiei deficienei mintale profundeafectivitatea este extrem de labil, cu crize de plns nemotivate, accese colerice subite, violen paroxistic, negativism general, reacii imprevizibile. Rezumnd simptomatologia comportamentului afectiv al deficientului mintal pe baza lucrrilor lui J.

De Ajuriaguerra, H. Ey, M. Lemay, C. Punescudepistm urmtoarele trsturi specifice: imaturitate afectiv, organizare ntrziat a formelor de comportament afectiv, intensitate exagerat a cauzelor afective primare, infantilism afectiv, insuficien a controlului emoional, inversiune afectiv, caren relaionalafectiv. Diferene sesizabile ntre normal i deficientul mintal se observ i dac ne raportm la planul motivaional, la deficientul mintal predominnd interesele i scopurile apropiate, trebuinele momentane; 18 capacitatea redus de concentrare a ateniei i neputina de a prevedea momentele mai importante ale activitii l fac pe deficientul mintal n spe debilul mintal s aib dese insuccese.

  1. face cu ochiul - definiție | dexonline
  2. lua ochii - definiție | dexonline
  3. Tratamentul keratitei cu metode alternative
  4. De ce este corneea plată
  5. Care este tratamentul chirurgical al cataractei cu urmărirea femto
  6. Caracteristicile generale ale deficientului mintal 10 1.

Acest fapt faciliteaz instalarea negativismului i a descurajrii, a lipsei aspiraiilor i a efortului voliional n faa sarcinii. Putem spune, n plus, c motivaia existenial, de devenire, este similar ca intensitate cu cea a copilului normal, dar jocul forelor este modificat.

Dac, pe fondul normalitii intelectuale, copilul motiveaz un potenial eec printr-o euare intelectual, n cazul deficienei mintale, motivaia este oarecum mai personal ex. Aceste particulariti ale activitii psihice a deficientului mintal se coreleaz cu tulburrile ce apar n sfera psihomotricitii. Specifice pentru aceast deficien sunt: timpul de reacie sczut, viteza diminuat a micrilor, imprecizia lor dublat de sincinezii, imitarea deficitar a micrilor cu reflectarea lor n oglind care prelungesc timpul de formare a dexteritilor manuale i exerciții speciale pentru restabilirea vederii au semnificaie n deprinderile grafice.

Tulburrile psihomotorii ce apar pe fondul deficienei mintale sunt cele care afecteaz schema corporal, lateralitatea, orientarea, organizarea i structura spaial i temporal, debilitatea motric avansuri în oftalmologie în tratamentul leucomului cornean instabilitatea psihomotorie. Este afectat instinctul alimentar, observndu-se cazuri de exagerare a acestuia, cum sunt cele de bulimie caracterizat prin exagerarea senzaiei de foame, fr a putea fi potolit, deficientul mintal mncnd mult i fr rost cantiti uriae de mncare, de polifagie cretere a apetitului nsoit de ingerarea de materii nealimentare sau obiecte necomestibile.

Apar, de asemenea, cazuri de potomanie senzaie acut de sete urmat de ingerarea unor cantiti excesive de lichid avansuri în oftalmologie în tratamentul leucomului cornean de dipsomanie nevoie imperioas de a consuma alcool n mod periodic. Exist i tulburri ale instinctului alimentar n sensul diminurii lui anorexie, scderea sau lipsa total a poftei de mncare, aa cum vorbim i de cazuri de aberaii alimentare sau pervertiri alimentare, ntlnite la unii deficieni mintal mericismul regurgitarea voluntar a alimentelor din stomac n gur i remestecarea lor continuparaorexiile i pica ingerarea de substane nealimentareopsomania dorina de a mnca dulciuricoprofagia conduit patologic exprimat prin ingerarea de materii fecale aceast ultim 19 tulburare aprnd doar n cazurile de arieraie profund.

Istoria Medicinei DR LIDIA LASCU - PROBLEME FREGVENMTE IN OFTALMOLOGIE

Mai ntlnim la deficienii mintal grav i cazuri de aerofagie nghiirea o dat cu alimentele i a unei mari cantiti de aer i de geofagie ingerare de nisip sau pmnt. Un alt instinct puternic afectiv la deficienii mintal este cel de aprare, de conservare, fie n sensul exagerrii lui conduite de agresivitate, fie n sensul diminurii conduite de automutilare, fie n sensul abolirii sau lipsei lui totale conduite suicidare sau pseudosuicidare.

Tulburrile instinctului de reproducere sexual sunt i ele prezente frecvent oftalmologie Azerbaidjan cazurile de deficien mintal sub forma autoerotismului de tip autocontemplare, exhibiionismului, zoofiliei sau incestuluiaa cum apare perturbat i instinctul matern sub forma abandonrii copilului imbecili i idioi sau a infanticidului.

Conduita deficientului mintal este frecvent de tip deviant, fr a putea spune c handicapul mintal genereaz obligatoriu o deviere comportamental. Tulburri comportamentale frecvente n acest caz sunt cele de tipul vagabondajului sau furtului. De asemenea, copiii cu deficien mintal pe fondul sugestibilitii i influenabilitii lor ridicate i a lipsei de discernmnt se pot apuca de mici de fumat, pot ncepe relaii sexuale timpurii i frecvent de tip aberant sau pot consuma droguri imitnd comportamentul unor copii mai mari.

Welcome to Scribd!

Pot exista i tulburri comportamentale mai uoare de tipul irascibilitii sau ineficienei colare eec colar. Personalitatea deficientului mintal poart amprenta caracteristicilor funciilor i proceselor psihice descrise anterior, fiind accentuat caracterul imatur al acesteia, predominnd forme disarmonice ce implic manifestri comportamentale instabile, de genul: fric nejustificat, antipatie sau simpatie nemotivate, nervozitate, iritabilitate, pasivitate, crize de furie, labilitate afectiv etc.

Putem spune aadar, c personalitatea deficientului mintal este un sistem decompensat C. Punescu, I. Muu, Copilul deficient, la fel cu cel normal, se gsete n permanen sub presiunea uneori foarte crescut a unui sistem de solicitare, presiune care intr n consonan sau n conflict cu eu-l i cu personalitatea sa la diferite niveluri, activitatea intelectual a deficientului mintal fiind permanent ntr-un raport de contrarietate cu sistemul de solicitare.

Nuttinci este o tulburare profund. Deficientul mintal este obligat sub aciunea sistemului de solicitare, s se decid pentru un comportament similar modelului personalitii normale, el neputnd ns s realizeze acest lucru dect sub influen educaional adecvat.

Ce viziune este considerată normală la un copil

Cu alte cuvinte, deficientul mintal este ntr-o competiie permanent cu un model pe care nu-l va putea realiza niciodat. Dac fora de structurare i de echilibru a factorilor organizaionali ai structurii mintale pe care se bazeaz personalitatea n general prezint unele puncte conflictuale, starea sistemului fiind totui echilibrat, n schimb personalitatea decompensat a deficientului mintal este o structur bazat pe o organizare mintal n care factorii de perturbare sunt dominani i stabilizai, ei fiind definitorii.

Etiologia deficienei mintale Etiologia gr. Se pune atunci ntrebarea: n ce const etiologia deficienei mintale? Toi specialitii care, sub un aspect sau altul, au abordat aceast problem subliniaz, n primul rnd, caracterul complex i variat al etiologiei deficienei mintale.

Factorii cauzali fundamentali se situeaz, ns, n acele sectoare de baz, care determin, n general, evoluia sociouman a oricrui individ: zestrea genetic a individului ereditateaadic ceea ce el a motenit de la predecesori; mediul i influenele educative, adic ceea ce el dobndete n interaciunea multipl dintre organismul propriu posesor al zestrei genetice i condiiile de existen biologic i social. Lund n considerare criteriile de natur medical, psihologic, epidemiologic, genetic n clasificarea cauzelor deficienei mintale, C.

Punescu i I. Muu arat c exist numeroase sistematizri ale factorilor cauz. Cea mai frecvent clasificare este cea care mparte cauzele deficienei mintale n endogene i exogene, dup criteriul localizrii factorului patogen n interiorul sau n afara individului. De Ajuriaguerra consider aceast sistematizare pasibil de confuzii terminologice. Etiologia strilor de handicap mintal se refer la problema mutaiilor genetice i a aberaiilor cromozomiale care stau la baza unor sindroame specifice ale deficienei mintale.

avansuri în oftalmologie în tratamentul leucomului cornean viziune 0 75 cum se tratează

Mutaiile genetice i aberaiile cromozomiale se pot produce spontan, prin interaciunea ntmpltoare dintre organism i mediu. De exemplu, asemenea fenomene pot avea loc sub influena unor radiaii naturale sau produse de om sau sub influena altor factori.

Prin cunoaterea aprofundat a acestor fenomene sau a altora cu efecte similare asupra dezvoltrii, se deschide calea controlului lor ntr-un context de inginerie genetic, apt, n viitor, s-i aduc o contribuie major la prevenirea unor mutaii negative i aberaii cromozomiale generatoare de deviaii, inclusiv n dezvoltarea intelectual a anumitor copii.

Tot pe baza cunoaterii temeinice a fenomenelor la care ne referim i n condiiile unui consult de specialitate a celor n cauz, devine posibil sfatul genetic, oferit de specialiti medici, psihologi tinerilor aflai n preajma momentului de a-i ntemeia o familie. O clasificare a cauzelor deficienei mintale mai aproape de realitate este realizat de C.

Muuautorii desprinznd trei mari categorii grupe de factori cauzali ai handicapului mintal: a.