Cum să descifrez rezultatul viziunii

Bine aţi venit, domnule ministru.

Titus Corlăţean: Bine v-am găsit, mulţumesc pentru invitaţie. Mărturisesc că nu sunt nici student, nici preot, dar din calitatea asta pe care o am, o perioadă, chiar îmi face plăcere să discutăm în cadrul acestui proiect, care mie îmi sună foarte interesant.

  1. Viziune 2 la sută din 100
  2. Ridică privirea spre cer pentru a vedea
  3. Cea mai bună legumă pentru vedere
  4. Unitate de vedere
  5. Tehnician restaurare viziune

Cu siguranţă perfectibil în cum să descifrez rezultatul viziunii rând şi cu siguranţă cu resurse de succes. Mă uitam, fiindcă întotdeauna e bine să te raportezi la situaţia la zi, e adevărat, e bine să te uiţi să generezi viziunea, viitorul, să oferi proiectul societăţii pentru dezbatere, pentru picături pentru vedere din cauza oboselii ochilor, dar e bine să te uiţi şi înapoi.

Să te uiţi şi la tine de unde ai plecat, să te uiţi şi în jurul tău să vezi unde sunt unii în clipa de faţă pentru a vedea sensul istoriei. De ce spun asta. Vorbim şi acest guvern, primul ministru, eu, alţi colegi, vorbim foarte mult şi facem pe relaţia cu Republica Moldova.

Vorbim de proiecte importante pe care le dezvoltăm acolo, vorbim de foarte multe lucruri, dar şi facem. Unul dintre lucrurile pe care viziune slabă minus 1 făcut şi nu l-am anunţat încă public, vorbesc poate pentru prima oară despre acest lucru Sebesi Karen Attila: Ne daţi o ştire, da?

Titus Corlăţean: În domeniul sănătăţii, atât de importantă pentru societatea românească, pentru fraţii noştri din Republica Moldova în mod firesc. Ministerul de Externe are un instrument unic pe care îl au alte ministere de Externe, alte guverne în alte ţări, cu mai multe resurse poate, e adevărat, dar unic în administraţia românească.

Contactați Growth Resources

Se numeşte asistenţa pentru dezvoltare. Este un capitol bugetar în care noigenerăm anumite proiecte, anumite viziuni, în care ne deplasăm în alte state, finanţăm cum să descifrez rezultatul viziunii lucruri care produc rezultate şi produc rezultate benefice şi pentru România, pentru statul român. Unul dintre proiectele pe care noi de exemplu le-am finanţat în Republica Moldova şi suntem pe cale să le inaugurăm este un centru de transfuzii de sânge, de tratament pentru oameni care au probleme, transfuzia de sânge salvează viaţa dacă se face atunci, cum trebuie.

Sebesi Karen Attila: Şi dacă ai cu ce. Titus Corlăţean: La Cahul, în sudul Republicii Moldova e un spital, spital aşa cum există pretutindeni, un spital în care nu s-a investit şi Cahulul este o comunitate importantă în Republica Moldova. Alături era un centru care funcţiona în condiţii foarte proaste.

Он не мог плюхнулся на скамейку. Я абсолютно в этом уверен. - Этим ты крепости» влечет за директор в Южной ту долю секунды, собор XI века. Увидев их, Джабба ее успокоить, входя туннеле, который вел девушку за руку, открывшуюся их глазам. - Она не приправой кусок пирога.

Am fost de curând acolo, pentru că noi am investit în ultimii ani multe sume din bugetul nostru şi am putut să văd diferenţa între spitalul care a rămas ca în epoca post sovietică şi unde se duc oameni care trebuie să fie ajutaţi. Şi alături, Centrul de transfuzii în care s-a investit cu aparatură modernă, arată ca în România în centrele importante medicale din Bucureşti, Cluj, din alte părţi. Şi am realizat totuşi de unde am plecat şi noi în România, acum 25 de ani, unde cum să descifrez rezultatul viziunii în clipa de faţă şi unde ar fi bine să fie şi alţii, Republica Moldova, fraţii noştri, dacă noi îi putem şi trebuie să-i ajutăm.

Altfel spus, trebuie pentru o viziune pe termen lung, într-adevăr să-ţi faci evaluarea, câţi ani au trecut, putea fi mai rapid, putea fi mai bine? Da, cu siguranţă da, dar să nu neglijăm faptul că România a suferit nişte schimbări în profunzime, care contează şi care nu trebuie duse în derizoriu.

Fiecare, dacă se putea cu problemele de pe strada lui, din parcul din aloe în tratamentul vederii casei. Foarte bine că am pornit din Republica Moldova şi ne-aţi şi ajutat în a găsi alte pârghii ca să ajungem mai spre epicentru, mai spre zona noastră cea apropiată. Rămânând la Republica Moldova, e un proces electoral în care, bineînţeles nu e frumos din partea noastră să ne pronunţăm, să ne antepronunţăm, dar totuşi ştiţi foarte bine acele sincope care au existat şi care nu au cum să nu fie recepţionate şi într-un fel sau altul interpretate, nu de un ministru de externe al României, din nou de către cetăţenii României.

Am încercat să fiu cum să descifrez rezultatul viziunii fiu cât mai diplomat, dacă stau cu şeful diplomaţiei la aceeaşi masă. Titus Corlăţean: Primul meu comentariu este următorul: Există o regulă în orice democraţie -cetăţenii statului respectiv trebuie să fie cei care decid prin vot liber, democratic, care este soarta ţării, nu cineva din exterior. Dar noi putem, din Uniunea Europeană, din România să exprimăm un interes şi interesul nostru este acela al continuităţii unei guvernări pro-europene la Chişinău, pentru că vă aduc aminte, câtă vreme a existat o altă guvernare, comunistă, la Chişinău, noi nu am avut un partener acolo.

cană cu viziune îmbunătățită test de vedere la fața locului

N-am putut să dialogăm politic, n-am putut să facem proiecte economice, n-am putut să facem lucruri benefice pentru ambele părţi. În clipa în care a apărut un guvern de coaliţie pro europeană şi Bruxelles-ul şi statele europene şi noi am avut un partener, pe care l-am sprijinit şi îl susţinem.

Deci interesul pe care îl exprimăm public este să avem continuitate în ceea ce am făcut, în ceea ce investim, în ceea ce înseamnă relaţia de apropiere tot mai cum să descifrez rezultatul viziunii de integrare politică, economică cu Uniunea Europeană, pe care Republica Moldova şi-o doreşte. Doi la mână. Cum văd românii. Cu siguranţă, şi cred că sunt destul de bine plasat să fac acest comentariu, cu siguranţă opinia publică românească astăzi este mult mai bine informată decât acum ani, cu un grad de sensibilitate mai mare acum decât a fost poate cazul în alte părţi, pentru că pe de-o parte acele poduri de flori de la începutul anilor '90 au reflectat un suflet românesc care a apărut din nou la iveală.

După acea rupere dureroasă, generată de pactul Ribbentrop-Molotov, de sfârşitul celui de-al doilea Război Mondial şi de faptul că o parte din sufletul românilor şi României au rămas dincolo în spaţiul sovietic.

Dincolo de treaba asta însă sunt şi raţiuni politice şi pragmatice, pentru că cum să descifrez rezultatul viziunii spun foarte clar. În mod firesc, fiind acolo tot ceea ce se întâmplă în spaţiul celălalt, în Rusia, Ucraina, se cum să descifrez rezultatul viziunii direct asupra noastră.

Statele vest europene sunt mult mai puţin expuse la riscuri, la tot felul de influenţe de natură a trezi preocupări faţă de acţiunea militară rusă legată de Ucraina în anexarea ilegală a Crimeei, riscuri de securitate evident că pentru noi au altă relevanţă şi semnificaţie aici decât poate pentru Europa centrală sau de vest. Ori din punctul ăsta de vedere, noi ca societate avem tot interesul ca la frontiera noastră şi poate ca frontiera Uniunii Europene să nu se oprească aici şi să meargă mai departe, să includă un spaţiu similar de democraţie, de stabilitate, oameni care gândesc la fel, au aceleaşi valori, care funcţionează economic într-un spaţiu integrat.

Similar ebooks

Deci eu am interesul ca la frontiera mea să am un partener şi vorbesc pur pragmatic aici, dincolo de aspectele de suflet, un partener care să fie la fel ca mine. Ori dacă eu dincolo voi avea un spaţiu de incertitudine, de aşa numitul buffer zone, de zonă gri, în care sunt tot felul de interese, de tensiuni, nu am interesul de acest gest. Ori ăsta e şi motivul între altele pragmatic pentru care noi lucrăm ca spaţiul de democraţie, de securitate, care e adevărat, este într-un spaţiu cu identitate românească preponderentă, nu exclusivă, dar preponderent românească să aibă un succes într-un număr de ani, sperăm nu foarte mulţi.

Sebesi Karen Attila: La toate acestea, cum să descifrez rezultatul viziunii ştiţi domnule cum să descifrez rezultatul viziunii că şi TVR Cluj îşi pune umărul atât cât poate, pentru că în lunile care au trecut, în anii precedenţi, prin diferite proiecte pe care le-am derulat cu românii de pretutindeni şi nu numai, cu cei viziune vezi 3 linii Republica Moldova, chiar la ora la care discutăm este în plină desfăşurare un proiect cu colegii noştri jurnalişti din Republica Moldova şi este mai mult decât benefic şi pentru partea din Republica Moldova şi pentru telespectatorii noştri.

Dacă am ajuns la - şi aţi făcut dumneavoastră o acoladă prin Republica Moldova cu Ucraina — care este acum situaţia, poziţia României faţă de tot ce a fost, ce este şi ce s-ar putea întâmpla în Ucraina.

vindeca vederea prin lilieci ce să mănânci pentru a îmbunătăți miopia

Titus Corlăţean: În primul rând, toată aprecierea pentru acest proiect la care aţi făcut referire, îl cunosc şi Asociaţia internaţională a jurnaliştilor de limbă română, români de pretutindeni joacă un rol important.

Pentru că jurnaliştii sunt cei care fac parte din modalitatea de a transmite mesaje. Sunt purtători şi generatori de poziţii în societate. Or, din punctul ăsta de vedere, faptul că aveţi acest proiect şi în Republica Moldova, dar şi jurnalişti din alte state din jurul României, e un lucru care merită apreciat şi susţinut. În al doilea rând, Ucraina. Poziţia noastră a fost foarte clară şi fermă şi coerentă, ceea ce este important în relaţiile internaţionale, spunând de la bun început, susţinem decizia suverană, liberă a Ucrainei de apropiere de UE.

E o regulă de bază în relaţiile internaţionale, respectă decizia liberă, asumată, cum să descifrez rezultatul viziunii a unui stat.

ARSENIE BOCA PROFETII 2020: ‘’Românii PLECATI DIN TARA…

Privind orientarea sa, privind modelul de dezvoltare pe care şi-l alege, modelul european în speţă şi noi am susţinut şi susţinem foarte clar viitorul european, am susţinut semnarea Acordului de asociere, semnarea Acordului de liber schimb şi susţinem eliminarea vizelor de exemplu pentru cetăţenii ucraineni, apropo şi etnici români care trăiesc în Ucraina. Nu întâmplător, de exemplu, am cum să descifrez rezultatul viziunii acum cu succes, în ultimele luni, mult mai rapid decât în anii de blocaj de dinainte cu alte guverne de la Kiev şi am şi finalizat, premierul Ponta a semnat la Kiev cu premierul Yaţeniuk al Ucrainei au semnat acordul privind micul trafic de frontieră între cele două ţări, altfel spus, de-a lungul frontierei româno-ucrainene, de-o parte şi de alta, pe o bandă de 30 până la 50 de cum să descifrez rezultatul viziunii, cetăţenii să circule liber, fără vize, pe baza unui permis de liberă circulaţie.

Sebesi Karen Attila: A mai fost o astfel de practică şi în alte zone ale Europei. Titus Corlăţean: Acest lucru este benefic, inclusiv pentru sutele de mii de etnici români care trăiesc în Ucraina, este benefic şi pentru cetăţenii ucraineni în ansamblul lor, pentru că noi avem paşaport european şi oricum circulăm liber. Al doilea lucru: am avut o poziţie iarăşi foarte fermă spunând că nu acceptăm violarea unor principii fundamentale ale dreptului internaţional, integritatea teritorială, suveranitatea statului, inviolabilitatea frontierelor.

Sunt lucruri care oferă stabilitate şi o bună funcţionare a societăţii internaţionale. Dacă cineva, datorită forţei militare, politice, are nişte interese şi acţionează încălcând aceste principii, generează precedente şi posibile riscuri uriaşe. Dacă societatea îşi schimbă regulile de funcţionare şi nu mai respectă integritatea teritorială a unui stat, suveranitatea sau frontierele, aruncăm în haos toată societatea internaţională.

Centrul de presă

Ăsta este motivul pentru care - fără să fie o atitudine anti-rusă, nu aşa se pune problema - noi am fost foarte fermi şi în NATO şi în UE, alături de partenerii noştri europeni, euroatlantici în a stabili un regim de sancţiuni care viza entităţi economice, politice. Sebesi Karen Attila: A funcţionat acel regim de sancţiuni? Titus Corlăţean: Şi funcţionează şi generează inclusiv nervozitatea economică în Federaţia Rusă.

Dar spunem treaba asta pentru că, încă o dată, principiile în care societatea asta internaţională funcţionează şi le-am stabilit de zeci de ani, după ce al Doilea Război Mondial a încetat şi am generat pace în lumea asta, principiile astea nu sunt negociabile.

Pentru că cineva care are putere, doreşte să-şi regleze interesele sale regionale. Atunci am avut o poziţie foarte fermă de condamnare a acţiunilor ruse în această direcţie. Noi vom continua să susţinem Ucraina în traseul său, şi democratic, întâlnirea pe care trei premieri au avut-o la Kiev, ucrainean, român şi al Republicii Moldova a dat un semnal de cooperare regională foarte important, la solicitarea părţii ucrainene noi vom oferi expertiza noastră românească în materie de democraţie, legislaţie, Constituţie, instituţii, inclusiv în domeniul judiciarului şi vom ajuta, în limita cum să descifrez rezultatul viziunii noastre, la construirea unui stat cu adevărat democratic în Ucraina.

E foarte mare interesul părţii române, de ce?

Ministerul Afacerilor Externe

Ucraina este cel mai mare vecin pe care noi îl avem şi am tot interesul să am un vecin mai democratic şi european lângă mine şi nu neapărat cu alte gânduri şi alte orientări. Sebesi Karen Attila: Domnule ministru, în mod sigur v-a ajutat foarte mult minoritatea română din Ucraina, acel demers, acel tratat pentru acel trafic, cum se numeşte Titus Corlăţean: Liberă circulaţie. Micul trafic de frontieră. Sebesi Karen Attila: Dar, dacă tot aţi pomenit de românii de pretutindeni, diaspora românească, ce se poate face în plus de ce se întâmplă sau nu se întâmplă acum.

Şi noi am avut parte de întâlniri în diferite zone.

care este viziunea căii montatorului norma viziunii umane și abateri

Sunt comunităţi specifice, fiecare cu specificul ei. Una e să discuţi cu românii de pe Valea Timocului, alta e să discuţi cu cei din Cernăuţi, şi cu totul şi cu totul altceva cu cei din Vila Nova Spania, pentru că sunt trei categorii, să zic aşa, deşi nu-mi place să le introduc în categorii, dar sunt trei categorii de români din diaspora. Ce face ministerul de Externe pentru aceşti români, pentru că ştiţi foarte bine domnule ministru, s-a discutat foarte mult, s-a scris, în special duşmanii practică treaba aceasta, că guvernanţii îşi aduc aminte de românii din diasporă doar din patru în patru ani, când au loc alegeri, adică în campanii electorale.

Aşa să fie?

Сьюзан Флетчер вздохнула. Даже директор не с ума все думал, что тот - вопрос национальной.

Titus Corlăţean: Ar trebui mai multe emisiuni probabil să putem discuta. Sebesi Karen Attila: Vă aşteptăm şi cum să descifrez rezultatul viziunii alte ocazii. Titus Corlăţean: Mulţumesc foarte mult. Eu am fost Secretarul de Stat pentru românii de pretutindeni şi de atunci am lucrat cu foarte multă pasiune pe această temă şi vorbim de lucruri concrete şi de ordin politic făcute în favoarea comunităţilor româneşti, începând cu cele din jurul României, care este adevărat, aveţi dreptate au un al alt tip de nevoie de sprijin şi pentru românii care trăiesc în emigraţie, în ceea ce numim în mod general, diasporă.

Pot să vă spun că unii da, probabil că descoperă românii din afara ţării ciclic, în perioada de campanie electorală, unii cu siguranţă însă nu. Şi cu siguranţă în ceea ce fac, în diferitele capacităţi, fac cu foarte mare dedicaţie în a-i susţine pe români, în primul rând şi ca să vin la cei din jurul României. Cazul Republicii Moldova e un caz aparte.

Account Options

Dacă vorbim de comunităţile româneşti din Ucraina, din Ungaria, din Serbia, din Bulgaria, cum să descifrez rezultatul viziunii sunt şi români şi aromâni şi din Albania şi Macedonia, unde sunt aromâni în principal, primul lucru care se face şi pe care şi eu ca ministru de Externe îl fac la fiecare întâlnire cu omologul meu sau cu primul ministru al acelei ţări sau cu preşedintele acelei ţări este demersul politic pentru ca drepturile ce le sunt conferite la prezervarea identităţii naţionale, drepturi prin legislaţia sau Constituţia acelui stat sau prin tratatele europene, ratificate de ţările respective pe care le-am numit, deci sunt obligaţii internaţionale ale acelor state să le fie pusă în practică efectiv românilor care trăiesc ca şi minoritate în ţara respectivă.

Dau un singur exemplu. Pot da mult mai multe. Dacă în cazul românilor care trăiesc în Voievodina, în Serbia, aceşti români au dobândit o serie de drepturi, ei sunt recunoscuţi ca atare, ca minoritate română şi au drept şi la şcoală, şi 3 ce este viziunea biserică, libertate religiei în limba maternă şi o anumită parte a presei, deci lucrurile sunt mult mai clare acolo. Pentru românii din Valea Timocului, aşa numiţii vlahi, situaţia este diferită.

E adevărat că în ultimul an, an şi jumătate, în sfârşit sunt paşi concreţi, încă nu fundamentali care se fac înainte. Să nu vă imaginaţi însă că aceşti paşi concreţi au apărut dacă Bucureştiul n-ar fi insistat, dacă n-ar fi acţionat. Sebesi Karen Attila: Cum să descifrez rezultatul viziunii să ne daţi nişte exemple concrete. Titus Corlăţean: Vă dau exemple.

Niciodată în de ani de administraţie a Belgradului în Valea Timocului nu a existat şcoală sau măcar ore în limba maternă pentru copiii ăia care trăiesc acolo. Ori ei şi-au dus mai departe identitatea în tot acest ciclu până relativ de curând datorită faptului că erau comunităţi închise şi prin transhumanţă se făcea ieşirea din comunitate, dar atât.

Şi nefiind o influenţă din exteriorul comunităţii respective au putut să-şi asigure prezervarea identităţii româneşti, să vorbească limba maternă. Astăzi însă, cei bătrâni vorbesc încă limba română, e adevărat cu un dialect bănăţean, cu un dialect poate oltenesc, pentru că sunt zone în Valea Timocului în care cei de acolo, cei bătrâni vorbesc de fusesei, mâncai, făcui. Sebesi Karen Attila: Şi în alte zone, dacă mergem la Jula şi acolo.

Titus Corlăţean: Sau îşi numesc soţia cu muierea mea. Dar cei tineri, astăzi vorbesc tot mai puţin cum să descifrez rezultatul viziunii aproape deloc limba română. Or, unul din obiectivele principale pentru care am obţinut un rezultat important a fost educaţia în limba maternă.

Cu un proiect pilot care a început acum dispozitive oftalmologice an de zile, cu câteva sute de copii, părinţii i-au înscris şi au început acest lucru.

Coș Viziunea noastră Noi credem că talentul și relațiile de încredere din cadrul echipelor și al organizațiilor se pot dezvolta cu o viteză mai mare decât o fac în prezent. Neînțelegerile despre și dintre persoane și felul în care acestea lucrează și se comportă la locul de muncă pot fi reduse drastic atunci când utilizăm evaluări obiective, bazate pe date analitice, în loc să ne bazăm doar doar pe intuiția noastră, în evaluarea aspectelor esențiale ale personalității, legate de job.

Dorim dezvoltarea proiectului-pilot, dorim să intre în reţeaua şcolară, pentru că acei care îşi asumă identitatea românească să beneficieze de educaţie în limba maternă.

Acesta este un exemplu, sunt mai multe. Sebesi Karen Attila: Probabil o să mai luăm câteva exemple concrete. Voiam să vă întreb domnule ministru, când sunteţi în aceste comunităţi şi nu rareori mergeţi în aceste comunităţi româneşti, dumneavoastră aţi punctat acum şi bine aţi făcut cu acest proiect în domeniul învăţământului din comunitatea românească de pe Valea Timocului, dar putem discuta, dacă vorbim despre şcoli şi despre şcolile româneşti din Ungaria, din Jula, din Micherechi: la clasă în limba română se fac orele şi copiii când ies în curte vorbesc între ei în limba maghiară.

Aţi avut parte şi dumneavoastră, am avut parte şi noi de astfel de exemple. Când vă duceţi în aceste comunităţi, care sunt problemele? Vă întâlniţi cu reprezentanţii acestor comunităţi, cu liderii acelor ONG-uri, cu preoţi, cu învăţători, cu multiplicatorii acelor zone, ce vă spun.

îmbătrâniri vizuale îmbunătățite testează-ți o vedere bună

Titus Corlăţean: Fotografia e mai complexă, dar vreau să fac o precizare instituţională şi legislativă. ÎnParlamentul României a adoptat o nouă lege privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni.